Să nu alegi să faci rău, chiar dacă ai fost rănit. Lasă răul să se ducă, iertarea îți va aduce liniște. Să nu spui cuvinte grele, chiar dacă ți se par meritate și perfect adevărate. Ecoul lor se stinge greu. Rănind un suflet, vei purta povara durerii lui. Să nu îți lași frustrarea să se reverse pe oamenii dragi. Oricine are dreptul de a fi trist, supărat și nervos, dar nu vom găsi niciodată liniște furând liniștea altcuiva. Să nu ții minte răul. Și nici pe omul care ți l-a făcut. Vei zbura mai ușor, fără ca apăsarea dezamăgirilor să-ți îngreuneze aripile. Să uiți. Și să-ți amintești doar binecuvântările din viața ta: zilele și clipele care trec și adaugă rost vieții. Oamenii și bucuria. Toate trec, cu bune și rele. Depinde doar perspectiva din care vrei să le privești pe toate. Și, alegând iertarea, bunătatea și liniștea interioară, niciodată nu vei avea de pierdut. (Rațiune sau Simțire)
Fiecare suflet își poartă chipul care i se potrivește. Dacă nu și-l are de la început croit pe seama și făptura lui, singur și-l modelează, dinlăuntru în afară, încetul cu încetul. Nu e linie, nu e trăsătură cât de neînsemnată în figura unui om care să nu corespundă unui anume gest sufletesc. Mai întâi gura e modelată de mișcările și de căldura cugetării, de vorbele pe care le spune și mai ales de cele pe care nu le spune; apoi ochii, ochii care, învăluind formele de afară cu privirea sufletului care se uită prin ei, capătă, cu vremea, caracterul, expresia fundamentală, culoarea privirii, a undei acesteia de viață, încărcată de dragoste sau de ură, de bunătate sau de răutate, de lumină sau de întuneric, după cuprinsul adâncului din care pleacă. Și toată fața, cu liniile și cu mișcările ei, sfârșește astfel prin a fi opera firii noastre, a sentimentelor și gândurilor noastre. Alexandru Vlahuta
Pe vremuri cautam de zor subiecte care tin de ocult, mister, esoterism... Nu ca as fi renunțat la asta, încă o mai fac, doar ca nu mai este ca in vremurile "bune"... In 2012 era o perioada "bună" sa cauți subiecte gen "5D", "vom deveni corpuri de lumina", "părinții noștri spațiali se intorc" etc. Doamne ce vremuri... De prin 2013-2014 lucrurile astea s-au mai rărit, pe Grig al nostru, ala cu yoga, marele guru...l-au alergat și l-au prins, adepții și cei ce ii îmbrățișau ideile lui și nu numai au început ușor ușor sa dispara și ei, domnitele care promovau subiectele gen "energii", "vibrații"...au dispărut și ele... Nu ca ar fi rău, doamne ferește, slava domnului...bine ca s-au rărit. Pe deoparte pt mine personal e ok, e un avantaj, pe de alta parte insa parca-mi lipsesc... Sa nu mai am eu ce citi, ce asculta, parca devine deja un dezavantaj personal... In fine, pana acum 2 zile, ca na, când cauți găsești... l-am gasi
Comentarii
Trimiteți un comentariu