expergiscimini

În una din zilele trecute, navigând cu spor pe valurile Web am dat intamplator peste descrierea "științific-medicala" a asa zisei paralizii în timpul somnului, o dereglare a somnului, una care nu este considerata grava și care nici măcar nu necesita un tratament propriul zis. Este pt prima oara când găsesc o astfel de descriere destul de detaliata și consistenta. Dacă ați anticipat deja, da, în trecut chiar am fost destul de preocupat de a găsi o explicație clara si satisfăcătoare în privința acestei paralizii în timpul somnului, eu fiind încă din adolescenta un subiect al acestei paralizii. "Am pățit-o" o singura data, mulțumesc lui Dumnezeu, mi-a fost de ajuns... O sa las pt mai târziu ceea ce mi s-a întâmplat, o sa explic mai întâi de toate ce anume m-a făcut sa scriu după citirea acelor pagini de explicații tehnice și medicale în privința acestei paralizii în timpul somnului. Acele pagini întregi de informații încep cu un discurs destul de lumesc, de uman,...autoarea pur și simplu începe prin a povesti cum intr-o zi o prietena i se destăinuia îngrozită despre coșmarul unei astfel de paralizii în timpul somnului... Tot autoarea, după ce admite ca a fost socata de ceea ce auzea de la buna sa prietena, despre acel "țipăt în gând" , după acea experienta destul de înfiorătoare, după acea senzație în care practic esti conștient dar nu te poți misca,...incepe a da explicațiile de rigoare în ceea ce privește aceasta paralizie. Pe scurt am sa spun eu cum se manifesta,...in timpul somnului te trezești, fiind însă în imposibilitatea de a te misca, nici măcar pleoapele,...aproape nimic... Am făcut intentionat descrierea asta spunand "aproape nimic", pt ca deși autoarea descrie destul de amănunțit acest fenomen, o face ca pe un lucru general, păstrând oarecum acea linie sobra a unui discurs avizat, tenta științifică și medicala, probata și trecuta la manual ca demonstrata și bătută în cuie. Am avut inspirația de a citi insa și comentariile la acel articol, si am avut surpriza sa citesc lucruri venite de la subiecți care contrazic în buna parte cele expuse de autoare. Pt lucrul acesta am sa ma consider unul dintre subiecți și am sa comentez la acel articol - domnita scumpa eu personal îmi puteam misca limba... Subiecții care au comentat sub articolul acela spun destul de clar, mulți dintre ei nu consuma cofeina, nu fumează, nu li s-a întâmplat nimic important în acea perioada ca să fie sub stres...nimic din ce se descrie acolo ca fiind cauze posibile... Alternanța asta dibace a unui autor cu arfuri de om informat în ale științei este destul de perfida pt un cititor naiv sau neatent. Explicațiile pertinente prin care se arata ce se intampla cu noi în timpul somnului, alternate cu asa zisele explicații despre paralizia din timpul somnului îmi aduc aminte de un lucru care îl observam zilnic când eram copil - lângă locul meu de joaca era o baraca care colecta hârtie, zilnic un bătrânel deschidea acea baraca și o mai închidea seara târziu. Timp de câteva săptămâni venea un minoritar mustacios cu un sac de cărți, dosare, hârtie, carton...adunate de pe nu știu unde...si bătrânelul îl plătea la kilogram. Într-o zi l-am văzut pe minoritar făcând un lucru, înainte sa dea sacul la cântărire, s-a dus undeva mai în spatele barăcii și a bagat un pietroi printre hârtiile alea... Nu vreau sa pozez in mare reprezentant al corectitudinii stricte, insa atunci chiar și asa copil fiind, i-am spus bătrânelului ca "romulanul" ala îl fura... Acum, mare fiind, tot fără a fi un mare reprezentant al corectitudinii drastice o să-i spun stimabilei autoare, direct hotului de asta data... că ne cam fura pe cântar... Este destul de evident ca informațiile despre REM și NREM, date de autoare sunt probate și știute de mult timp,...o sa ma explic, omul în timpul somnului în proporție de aprox. 75% se afla în stare de NREM (no rapid eye moving), 25% fiind în stare REM (rapid eye moving). Un ciclu de NREM și REM durează aproximativ 90 de minute, fiecare cu proporția sa de timp spusa de mine mai sus. Practic un ciclu începe cu o relaxare totala a mușchilor, în care care corpul acumulează energie și în care este total inert (NREM) , si sfârșește prin mișcarea rapida a ochilor sub pleoape dar cu corpul în aceeași stare de relaxare a mușchilor (REM),...starea de REM atrage după sine și starea de a visa. Stimabila autoare a articolului se foloseste de aceasta informație despre NREM și REM ca să justifice de ce survine acea stare de paralizie. Ea explica și conecteaza acea stare de REM completata de un vis gen coșmar ca fiind cauza trezirii bruște, conștiente, dar în imposibilitatea de a-ți misca corpul... 🙃🤣🤕... Si eu intreb - De ce? Pai în NREM esti la fel de inert, care e diferența? Ca într-o stare misti ochii și în alta nu, ca nu înțeleg? Imi mai aduc aminte de o povestire spusa de bunicul meu Damian, un om simplu, de la tara, bisericos dar nu neaparat fanatic. Pe vremuri, oamenii de la tara isi aduceau in mare parte lemnele de foc pt iarna de la padure cu caruta. Se organizau in 3-4 carute si plecau cu noaptea in cap astfel incat atunci cand mijeau zorile sa se apuce de taiat copacii. Toata munca asta de a taia si incarca copacii se petrecea pe lumina, prima parte a noptii fiind dedicata odihnei si mai apoi, tot cu noaptea in cap drumul de intoarcere. Toate bune si frumoase pana la venirea noptii. Bunicul meu povestea ca in anul ala s-a intamplat ceva iesit din comun. Caii de la carute erau dezhamati si legati de copaci undeva in apropiere. In aceea noapte, cand toti cei care erau acolo stateau in jurul focului dormind, au fost deranjati de nechezatul si agitatia cailor. Cel putin bunicul meu spunea ca a auzit in somn cum necheazau caii si un zgomot puternic de lanturi. Acelasi lucru i s-a intamplat si lui, acea paralizie in timpul somnului, doar ca in limbajul lui suna altfel. Povestea cum nu isi putea misca corpul, era constient, auzea in continuare acel nechezat al cailor si mare forfota in jurul lui... Dupa primele fractiuni de secunda apare acel sentiment de "tipat in gand", practic iti tipi doar tie in gand si realizezi ca te auzi doar tu... Bunicul meu, in limbajul lui spunea ca se sufoca, ca diavolul a pus mana pe el si-l chinuie... La vremea aia cand ii ascultam povestirea, mai mult din respect taceam din gura, nu credeam in mintea mea o iota de tarasenia cu diavolul, desi il ascultam cu gura cascata si dornic de a afla ce o sa urmeze in continuare. Pe vremea aia, mic fiind, credeam ca elementele cu "nu puteam misca corpul" sau "m-a cuprins frica" erau doar lucruri de a da povestirii o tenta mai colorata, mici artificii narative... Bunicul meu spunea ca acel moment de spaima in care practic te trezesti in intuneric si tipi disperat in gand te duce cu gandul la Dumnezeu, practic este ultima chestie care te-ar putea salva de diavol... In limbajul si conceptia lui, asa cum povestea, era convins ca diavolul a pus stapanire pe el... A fost foarte amuzat in momentul in care povestea lucrul asta cu salvarea prin credinta spunand - cum sa ma inchin daca diavolul mi-a anchilozat corpul? A continuat spunand, ca a realizat in zbuciumul ala de cateva secunde bune, ca isi tot presa sacadat limba pe cerul gurii,... Tot amuzat mi-a spus ca - nu ma lasa pe mine Dumnezeu, daca mi-a lasat limba sa o pot misca, atunci imi voi face cruce cu limba pe cerul gurii... Bunicul meu era ferm convins ca a invins diavolul pe termen scurt si ca i-a venit de hac cu ajutorul si credinta in Dumnezeu... Eu nu neg si nici nu aprob intr-un fel, insa un lucru este clar, coincidenta ca cineva sa se apere prin credinta si sa aiba si rezultatul scontat da de gandit... Un aspect destul de usor de trecut cu vederea este cel cu nechezatul cailor. Spun ca e usor de trecut cu vederea pt ca de fapt si de drept, in ceea ce ma priveste personal este un lucru destul de important.... Va urma